dolj

Dolj

Prezentarea Judetului Dolj

Judetul Dolj se intinde pe o suprafata de 7414 km2, respectiv 3,1% din teritoriul Romaniei, fiind al VII-lea judet ca marime al tarii. Fluviul Dunarea strabate partea de sud a judetului pe o distanta de 150 km, formand totodata granita cu Bulgaria.Doljul face parte dintre judetele de veche traditie din tara Romaneasca a carui existenta - asa cum o arata si numele - a fost legata de un rau - de Jiu - sau mai precis de valea acestuia, o adevarata axa geografica pe care se afla resedinta si catre care converg toate caile de legatura din cuprinsul lui. Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3 municipii, Craiova - resedinta a judetului, Calafat si Bailesti, 4 orase, Segarcea, Filiasi, Bechet si Dabuleni, 104 comune si 380 sate.

Prima atestare documentara dateaza din anul 1444 ca Judetul de Balta, delimitat de Lacul Blahnita la nord, care acum apartine judetului Mehedinti si de Lacul Bistret la sud. Primele comunitati omenesti cunoscute in acest spatiu sunt atestate arheologic prin descoperirile de la Amarasti, comuna Farcas si Dobromira, comuna Varvoru de Jos si apartin sfarsitului epocii vechi a patriei. Mult mai bogate sunt insa urmele de locuire ce dateaza din epoca neolitica. La Carcea, comuna Cosoveni, a fost identificata astfel cea mai veche faza a acestei epoci, caracterizata, printre altele, de o ceramica pictata ce rivalizeaza din punct de vedere artistic cu ceramica policroma din neoliticul egeo - anatolian.

Densitatea de locuire, originalitatea culturii materiale si spirituale, ca si rafinamentul artistic ce individualizeaza epoca neolitica sunt amplu ilustrate de descoperirile din numeroase asezari de pe teritoriul judetului: Simnic, Verbita, Verbicioara, Padea, Leu, Rast, Salcuta (care a dat si multe culturi neolitice), Cerat etc.

La sfarsitul secolului al XV - lea, intr-un document din 1 iunie 1475 este mentionata Craiova, resedinta actuala a judetului. Tot in aceasta perioada se pun bazele marii Banii a Olteniei, aceasta devenind o importanta baza militara impotriva Imperiului Otoman, care a concentrat fortele din dreapta Oltului. La jumatatea secolului al XVIII - lea, judetului Dolj ca urmare a intensificarii exploatarii economico - fiscale, intreaga Oltenie a devenit zona unor puternice miscari sociale. Astfel, Doljul si o mare parte a Olteniei devine teatrul de operatiuni militare purtate de marile imperii (Otoman, Habsburgic si Tarist). Desfasurate la o rascruce de epoci istorice, Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu si Revolutia din 1848 au constituit pentru locuitorii judetului Dolj si Craiovei un prilej de a se ridica la lupta pentru libertate nationala si sociala.Evenimentele politico - sociale petrecute in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea (Unirea Principatelor, cucerirea independentei tarii in urma razboiului din 1877, reformele agrare etc.) au creat conditii favorabile dezvoltarii economiei si relatiilor capitaliste.

In ansamblul economiei nationale, Doljul anului 1940 se infatisa ca un important judet agricol, cu o redresare in viata comerciala si bancara dar cu o industrie slaba, unilaterala si cu mult in urma principalelor centre industriale. Relieful este dominat de Campia Romana, dar exista si zone deluroase in nord. Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare care curge intre Cetate si Dabuleni, de Jiu care stabate judetul de la Filiasi la Zaval pe o distanta de 154 km si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni Clima este temperata cu influente mediteraneene, datorita pozitiei sud - vestice si protectiei dealurilor din nord. Multa vreme Doljul era considerat lipsit de resurse minerale util. Prezentau importanta doar rocile folosite ca materiale de constructie, respectiv nisipurile, pietrisurile si argilele.

Cercetarile si prospectiunile desfasurate metodic, au dovedit existenta in adancurile partii nordice ale judetului a unor zacaminte de o valoare deosebita pentru dezvoltarea economica viitoare a acestei zone. Este vorba de zacamintele de gaze de la nord de Craiova din sectorul Ghercesti, Simnic, facand parte dintr-o intreaga zona pusa in evidenta la periferia marii Depresiuni Pericarpatice, la contactul acesteia cu Platforma veche Moesica prelungita de la sud de Dunare sub formatiunile miocene si pliocene ale ariei getice. Aparent surprinzator dar in campia intinsa a Doljului a fost semnalata prezenta apelor minerale. Unele ca cele de la Gighera au la origine izvoare provenite din straturile pliocene din care este alcatuita campia. Altele reprezinta lacuri mineralizate prin acumularea sarurilor in urma spalarii si transportarii acestora de pe suprafata campiei din jur.

Prima pagina Harta site

Contact e-mail:

Copyright © 2007 All rights reserved